Puțini, dacă nu chiar nimeni, ar pune la îndoială importanța sănătății oamenilor. Totodată trăim într-o societate bazată pe clase, unde sănătatea angajaților este în mod constant subordonată capitalului.
Efectele sociale ale epuizării la locul de muncă
Astfel, de la criza capitalismului din 2007, măsuri de austeritate au fost luate în majoritatea țărilor Europene, cele mai dure tăieri din bugetul public aplicându-se în țări precum Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia, și în 2011-2012, în România, reducerea bugetului afectând în special sănătatea publică. Acest declin al finanțării sistemului sanitar public a continuat în ciuda stabilizării sistemului capitalist după criză.
În 2022 eram pe ultimul loc în materie de cheltuieli pe cap de locuitor la nivel European, loc nesurprinzător având în vedere poziția României ca țară periferică în dinamica de exploatare la nivel european. La fel de nesurprinzător este că suntem pe primele locuri ca număr de ore muncite pe săptămână, cu cea mai mare populație emigrată, care ajunge să muncească în condiții grele peste tot în Europa. Angajații români trebuie să muncească mai mult, cu sănătate și mai precară, pentru a obține ratele de profit dorite de oligarhia națională și europeană.
Numerele confirmă ce mulți dintre noi simțim deja, fenomen pe care Byung Chul-Han îl articulează într-un mod poetic în cartea sa, Burnout Society: cum societatea capitalistă contemporană impune un imperativ al succesului constant. Acest impuls, fiind nimic altceva decât maximizarea capitalului, obișnuia să fie impus cu ajutorul angajatorului, care din panopticonul său din fabrică se asigura că niciun angajat nu are dreptul să își ia o pauză binemeritată, căci în caz contrar va fi pedepsit. Acum imperativul este internalizat de fiecare lucrător si lucrătoare în parte, ducând la un fenomen de autoexploare în interiorul și în afara locului de muncă. Astfel, o proporție semnificativă din salariați ajung la probleme de sănătate mintală, în special depresia și burnout-ul.
În Romania deseori problemele de sănătate mintală sunt recunoscute ca probleme de sănătate doar în situații foarte grave, în restul circumstanțelor fiind asociate cu preferințe personale, sau chiar categorisite ca lene sau mofturi. În ciuda stigmatizării sănătății mintale în Romania, aceste probleme se regăsesc constant în rândul salariaților și salariatelor, ajungându-se și la cazul tragic al decesului la locul de munca, cum s-a întâmplat recent în București și în Timișoara. Aproximativ 1 din 3 angajați din Romania nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală în echipele lor potrivit raportului Ce ROST are sănătatea mintală la locul de muncă în România?. Din același raport aflăm că 34% dintre angajații români își amână în mod constant mesele, vizitele medicale, evenimentele de familie sau odihna din cauza muncii, și in plus, 42% s-au confruntat foarte des cu simptome fizice asociate stresului (dureri de cap, probleme digestive, etc.). Mai mult de o pătrime au răspuns că principala cauză pentru stres este volumul de muncă.
Pauza se ia, nu se cumpără
Este ușor de văzut cum o reducere a volumului de muncă ar reduce imediat stresul și impactul asupra sănătății fizice și mintale asociat cu acesta. Această reducere s-ar putea face prin diminuarea timpului petrecut la muncă. Astfel angajații și-ar recupera timpul necesar pentru acțiuni de îmbunătățire a sănătății care ar preveni viitoare nevoi medicale: preocuparea pentru o dietă mai sănătoasă, sportul, mersul la medic, activitățile recreative. Îmbunătățirea sănătății noastre prin redobândirea timpului încătușat în contractul de muncă, mai mult, ar reduce din volumul de servicii medicale necesare pentru a menține populația sănătoasă după ce aceasta a fost forțată către obiceiuri nesănătoase de viață.
Reducerea săptămânii de muncă la 4 zile ar fi un pas concret în direcția soluționării problemei. Un studiu făcut de organizația de cercetare independentă Autonomy în colaborare cu sociologi de la diferite universități a măsurat impactul semnificativ pozitiv al săptămânii de 4 zile asupra sănătății angajaților. La studiu au participat aproximativ 2900 de angajate si angajați din 61 de companii din Marea Britanie de-a lungul a jumătate de an. Aproximativ 39% din participanți au spus că se simt mai puțin stresați, 48% nu au simțit nicio schimbare și 13% au spus că se simt chiar mai stresați. Mai mult, o semnificativă proporție de 71% au raportat nivele mai scăzute de burnout, comparat cu 22% care au înregistrat o creștere. De asemenea, 46% au comunicat o reducere a oboselii cauzate de munca în comparație, cu o creștere a acesteia pentru 14%. Mulți participanți și participante au raportat o îmbunătățire generală în sănătatea fizică și mintală. În plus, a fost raportată o reducere de 65% a absențelor pe motiv de boală. Important de menționat este că unele persoane au ridicat probleme în legătură cu reducerea timpului pentru discuții detaliate a sarcinilor și cu intensificarea muncii în cele 4 zile.
Toate acestea indică necesitatea, dar nu și suficiența, unei astfel de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății. Un an mai tarziu, din cele 61 de organizații participanete, 54 au păstrat măsura de 4 zile de muncă pe săptămână, din care 31 au facut integrat permanent măsura. Participanții și participantele confirmă iar că rezultatele îmbunătățirii sănătății lor fizice și mentale s-au păstrat pe toata durata anului. În Spania, un studiu care a inclus 360.000 de lucrătoare si lucrători din Valencia în decursul a unei luni a indicat rezultate similare. Mulți participanți s-au folosit de weekendul prelungit pentru a dezvolta obiceiuri de îmbunătățire a sănătății, cum ar fi practicarea sportului, odihna și gătitul la domiciliu. În plus, datele arată o percepție de sine îmbunătățită în legătură cu sănătatea, odihna și reducerea stresului.
Nu în ultimul rând, timpul de muncă prelungit este adesea asociat cu dobândirea de boli profesionale si cresterea riscului de accidente. Presiunea de a munci ne obligă să mergem la locul de muncă chiar și atunci când suntem bolnavi expunându-ne colegii și clienții infecțiilor contagioase. Organizația 4 Day Week Global confirmă la rândul ei îmbunătățirile sănătății angajatelor și angajaților aduse de reducerea săptămânii de lucru la 4 zile. Pe lângă creșterea timpului alocat pentru odihnă și sport, în cazul uneia dintre companii 64% din participanți au raportat scăderea nivelului de burnout, 38% au raportat reducerea nivelului de stres, 43% au declarat o îmbunătățire a sănătății mentale și 37% a celei fizice.
Este clar că statistica și argumentele sunt de partea angajaților când vine vorba de avantajele aduse asupra sănătății, dar angajatorii nu vor renunța ușor la oportunitățile de exploatare. Numai prin organizare și luptă dreptul la sănătate va fi revitalizat.